Novi Sad, un oras … o poveste.

Seara tarziu, ajungem in Novi Sad la cazare. Gazda, un mosulet simpatic, ne vorbeste numai in sarba. Nu intelegem absolut nimic, dar pricepem tot. Ne arata camera, ii dau buletinul si banii … ne da cheia. Ne tot zice de Ceausescu si de Tito, asta e tot ce întelegem . Ii spun de Hagi, dar se pare ca nu ii place fotbalul si ramane la politica. Rade mult si gesticuleaza. Zici ca e o adevarata filosofie ce ne împartaseste … Constat ca limba nu este un blocaj social, ci doar atitudinea…

Pe „mosuletul” nostru il cheama Svetlo si nu e mos … are 52 de ani, dar arata de mult mai mult . A fost sofer in Irak, Kuweit si Gabon. A strans un milion de dinari sarbesti si si-a construit 2 vile, una a lui si una pe care o inchiriaza. Are 4 copii si fumeaza mult. E pus pe glume, nostalgic dupa comunism si anti american.

Am aflat toate astea de dimineata, in timp ce încalzeam o cana de lapte pe plita electrica. A fost o placere sa discut cu el. Si nu, nu a invatat nici engleza sau romana peste noapte. Nici eu sarba. El stie doar sarba si araba. Eu doar engleza si italiana. Doar ca omenia este o limba universala.

Petrova Vila – Petar’s Villa